Instrumente Structurale
Universitatea Vasile Goldis - Arad
PosMediu
Guvernul Romaniei
Uniunea Europeana
Home > Generalitati
Generalitati PDF Imprimare Email
Scris de Webmaster   
Miercuri, 04 August 2010 23:04

Situl Natura 2000 ROSCI0064 Defileul Mureșului Inferior, este situat pe teritoriul administrativ a trei județe: Arad, Hunedoara și Timiș; cuprinzând suprafețe aparținând la 10 localități: Bata, Bârzava, Birchiș, Petriș, Săvârșin, Vărădia de Mureș în județul Arad, Burjuc, Gurasada și Zam în Hunedoara și Margina în Timiș.
Suprafața sitului est de 32003ha și cuprinde valea Mureșului, și suprafețe de pe versanții ce mărginesc cursul râului, în special pe malul drept al acestuia.
Situl este suprapus parțial cu situl Natura 2000 ROSPA0029 Defileul Mureșului Inferior și se învecinează cu situl Natura 2000 ROSCI 0070 Drocea și Rezervația Naturală Runcu Groși.
Nu există date statistice cu privire la categoriile de proprietate şi categoriile de folosinţă ale ariei. Putem spune că suprafaţa este acoperită în procent de 54% cu terenuri naturale (păduri, ape, mlaştini), 2% cu localităţi şi 44% cu terenuri agricole, livezi şi viţă-de-vie.
Terenurile sunt în proprietatea statului cât şi în propritate privată şi proprietatea primăriei.
Culoarul Mureşului, situat în partea de Sud a judeţului Arad, constituie o linie netă între Munţii Poiana Ruscă şi Dealurile Lipovei la Sud şi Munţii Zărandului la Nord. Ca unitate distinctă se conturează între Deva şi Lipova, unde pe o distanţă de circa 70 km Mureşul formează un culoar cu sectoare de bazinete şi văi înguste ceea ce atestă o morfologie extrem de complexă. Datorită caracterelor pe care le prezintă culoarul Mureşului mai este cunoscut şi sub denumirea de Defileul Mureşului Inferior.
Mureşul constituie principala arteră care drenează judeţul Arad pe o lungime de cca. 250 km, înregistrând pe acest parcurs o denivelare de 78 m şi un bazin hidrografic de cca 4800 km2.
Formaţiunile geologice ale zonei cercetate, aparţinând mezozoicului şi neozoicului, sunt constituite din elementele înşirate mai jos
a) Calcare neojurasice masive de tip stramberg şi calcare micritice, în bază cu calcare alb - roşcate oxfordiene, aşezate pe ofiolite. În calcarul masiv se deosebeşte o sedimentaţie calcaroasă de tip “haut fond” şi o sedimentare de tip "shelf" (jurasicul terminal).
b) Roci ofiolitice, care au luat naştere din magma primară tholeitică formată în pătura bazaltică a Pământului, în urma magmatismului ofiolitlc alpin (jurasic - cretacic inferior), manifestat submarin în lungul unor falii profunde. A rezultat un complex bazaltic gros de aproximativ 3000 m, care cuprinde în plus variolite, anamesite şi uneori piroclastite. În urma acestei prime etape a magmatismului ofiolitic alpin, a urmat o activitate vulcanică intermitentă (jurasic superior, neocomian).
c) În continuare se află flişul calcaros rezultat prin denudarea calcarelor de tip Stramberg pe marginea bazinului de sedimentare şi flişuri grezoase, cu gresii cuarţoase în ci¬ment calcaros, conglomerate şi marne.
d) Corpul intruziv banatic, de la Săvârşin (cretacic superior, paleogen), format pe linia de fracturi de¬terminată de mişcările laramice, constituit din două părţi:
- partea de nord (Temeşeşti), constituită din diorite cuarţifere granodiorite şi filoane de aplite şi cuarţ cu molibdenit.
- partea de sud, constituită din granite, cu filoane de aplite şi porfire granitice, care străbat de fapt şi partea de nord.
La punctele de contact, banatitele au metamorfizat rocile ofiolitice, transformând rocile bazaltice în corneene bazice.
e) Cuvertura sedimentară de vârstă holocenă în lunca Mureşului şi lunca pârâului Troaş.
Datorită factorilor climatici şi structurii geomorfologice, procesele pedogenetice evoluează în sensul heterogenizării tipurilor gene¬tice de sol. În urma generalizării se pot determina următoarele tipuri genetice fundamentale:
a) Sol brun de pădure cu subtipurile: tipic 47%, pod¬zolit 19%, pseudogleizat 14% şi acid 8%. Solurile brune ocupă suprafaţa cea mai mare în zona cercetată. Sunt soluri cu troficitate ridicată, reavăn - jilave, slab acide, mijlociu profunde până la profunde, fără schelet sau slab scheletice.
Subtipul acid, întâlnit în nord - vestul bazinului. Valorile pH - ului variază între, 4,5 - 5,0.
b) Sol argiloiluvial brun - roşcat (12%), care se întâlneşte la altitudini mici. Valorile pH - ului variază între 5 şi 6.
c) Soluri aluvionare, de-a lungul pârâului Troaşului şi de-a lungul albiei Mureşului.

Tipuri de ecosisteme și habitate importante prezente în sit:
Singurul tip de habitat de importanță comunitară identificat până acum pe teritoriul sitului este ce de Păduri balcano-panonice de cer şi gorun – 91M0. Habitatul acopera cca. 20% din suprafața sitului.
Clase de ecosisteme și habitate prezente în sit:
N06 Râuri, lacuri, N07 Mlaştini, turbării, N12 Culturi (teren arabil), N14 Păşuni, N15 Alte terenuri arabile, N15 Alte terenuri arabile, N16 Păduri de foioase, N21 Vii şi livezi, N23 Alte terenuri artificiale (localităţi, mine), N26 Habitate de păduri (păduri în tranziţie).

Specii de importanță comunitară vizate la inființarea sitului.
Specii din Anexa II a Directivei Habitate a CEE:
Mammifere: 1303 Rhinolophus hipposideros, 1304 Rhinolophus ferrumequinum, 1305 Rhinolophus euryale, 1306 Rhinolophus blasii, 1310 Miniopterus schreibersi, 1324 Myotis myotis, 1335 Spermophilus citellus.
Amfibieni şi reptile: 1166 Triturus cristatus, 1188 Bombina bombina, 1193 Bombina variegata, 1220 Emys orbicularis.
Peşti: 2511 Gobio kessleri, 2522 Pelecus cultratus, 1124 Gobio albipinnatus, 1130 Aspius aspius, 1134 Rhodeus sericeus amarus, 1138 Barbus meridionalis, 1146 Sabanejewia aurata, 1159 Zingel zingel, 1160 Zingel streber.
Alte specii importante la nivel naţional şi internaţional: Alburnoides bipunctatus, Bufo bufo, Bufo viridis, Hyla arborea, Pelobates fuscus, Rana dalmatina, Rana temporaria, Salamandra salamandra, Triturus alpestris, Triturus vulgaris, Anguis fragilis, Coronella austriaca, Elaphe longissima, Lacerta agilis, Lacerta viridis, Natrix tessellate, Podarcis muralis, Vipera ammodytes, Vipera berus, Castor fiber, Lynx lynx, Canis lupus, Lutra lutra, Ophiogomphus cecilia, Pilemia tigrina.
Specii din Anexa I a Directivei Păsări a CEE:
A229 Alcedo atthis, A089 Aquila pomarina, A215 Bubo bubo, A224 Caprimulgus europaeus, A031 Ciconia ciconia, A081 Circus aeruginosus, A122 Crex crex, A197 Chlidonias niger, A239 Dendrocopos leucotos, A238 Dendrocopos medius, A429 Dendrocopos syriacus, A236 Dryocopus martius, A026 Egretta garzetta, A027 Egretta alba, A098 Falco columbarius, A321 Ficedula albicollis, A320 Ficedula parva, A022 Ixobrychus minutus, A338 Lanius collurio, A339 Lanius minor, A023 Nycticorax nycticorax, A072 Pernis apivorus, A234 Picus canus, A151 Philomachus pugnax, A307 Sylvia nisoria, A166 Tringa glareola.

Ultima actualizare în Miercuri, 27 Octombrie 2010 18:51